miercuri, 30 martie 2011

Buna dimineata, nevasta....

 


 Stii ce cred, draga? Cred ca totul e degeaba.....
Pai uita-te la noi. La noi toti. Ce facem? O sa ajungem sa venim acasa seara de la serviciu si sa luam in brate LCD-ul  si sa-l intrebam ce avem la masa....si copii nu o sa se mai faca, pentru ca distrug cariere... Tu cand erai mica nu aveai prietene care cresteau mai mult prin vecini, in fata blocului, sau la bunici "ca acolo are unde sa se joace, sa alerge..."? Ia, te rog....deschide televizorul...plasma vreau sa zic...vreau sa vad cristalele lichide inainte sa le arunc la WC. Tu stiai ca exista ceapa tocata deja pusa in pungutze pe rafturi, in magazine? Stii ce imi spune mie asta? Imi spune "nu mai ai timp, boule, de nimic!!!". E un mesaj subliminal in ceapa asta, iti zic io. Nene, io vreau sa plang de la ceapa. Vreau sa am timp sa toc o ceapa, ce mama ma-sii! Ai numarat vreodata cate vesti proaste primesti intr-o zi? Pai numai cand suna ceasul dimineata....Ce?! Iti zice sa te trezesti sa te duci sa alergi descult ca sa prinzi roua si rasaritul? Cacat. Iti zice: "Bouleeeee!! Misca-ti suncile in leasing-ul din fata blocului". Si apoi cand suna mobilul....te uiti incruntat la ecran...iti faci deja povestea in cap, ce sa mint...cum sa-l imbarlig p'asta...Si tot asa.
Bai, nene, stii ce e nasol? Da' nasol la modul ca nu iti mai dai seama cat de nasol e...atat e de nasol...Adica toata sarada asta a ajuns in asa fel incat....parca mi-e mila de mine. Parca nu mai am scapare. Ce sa fac? De lucrat in corporatii si firme care au petreceri tematice pe departamente, n-ai sa ma vezi...de inceput eu ceva...cum incep? Stau la coada, este? Si aici e o treaba. Adica pana iti vine randul, la 5 ghisee diferite, plus cashu' care trebuie bagat, te razgandesti sigur. Iti bagi picioarele, te bagi la metrou, te duci la un prieten la fel ca tine, bei ceva, te plangi, zici ceva de dumnezei, apoi zici "hai ca o sa fie bine". Si te duci acasa la elsidi. Este? Deci ce variante am ? Sa plec din tara. Bine. Si ma duc sa ce? Si ma duc unde? Si ma mai intorc la coada ? Uite, pe Antena 3, avem amenintare nucleara. Nu e minunat? Buuun. Sau ma mut la tara. Rosia mea, ardeiu'meu. Mai vin 4-5 prieteni la gratar vara, fac haos si gata. Dar daca io sunt crescut in fata blocului si la bunicii din Militari...ce ma fac? O s-o iau din loc. Si da, am inteles, nu au cum sa ne ia "quelque chose"-u' din privire, din zambet dar pana ajung acasa, ma intampina panoul cu intretinerea. S-a dus dreacu' chelcashozu'...Aseara pe Pro Tv am prins o scena dintr-un film atat de prost, incat imi era rusine ca platesc cablu. Am schimbat pe altceva, emisune politica. "Trebuie discutat....vom avea in vedere....". Marfa. Vreau si io un discavarii saians, un treaval end living...Alea sunt la pachet mai scump, pentru aia cu bani, care oricum nu au "timp" sa se uite la asa ceva. La cetateanu' de rand da-i Kanal D, DDtv, sondaje, Zavoranu, Columbeanu, Radu Mazare tatiiii...Arunca-l pe geam, mai exact. Totul la pachetul basic. Hai ca nu mai am timp, tre' sa plec la serviciu....

miercuri, 16 martie 2011

Poate Seneca a invatat de la mine....

       
          Louise e o fata blonda, cu pistrui, si ochii salbatici. Aceasta este povestea ei. Locuieste pe Rue de la Landelle, Brest, Finistere, Franta, numarul 11. Are un gardulet alb in fata casei si regina-noptii in ghivece asezate pe marginea scarilor din fata usii. In serile calde de vara, lasa fereastra deschisa ca sa simta cum mirosul lor ii gadila narile. Louise a invatat cum sa fie fericita singura. Sambata dimineata se urca pe bicicleta in picioarele goale si se duce...... In zori isi sterge fata cu un prosop aspru si isi aduce aminte de viata. Stie ca asa va fi mereu. Ea e crescuta sa fie doar martor.
          E 9 dimineata. Isi pregateste un pahar mare cu rom peste care toarna un strop de cafea.. Inchide ochii la prima sorbitura si apasa mai tare cu creionul pe foaia alba.Stie ca o sa apara el. Acum doar scrie despre el. Spera ca lumea sa aiba rabdare sa citeasca despre ea. Valseaza singura prin casa zilnic. Deschide ferestrele larg si inchide ochii. Aude doar pasii de afara si respiratia ei. Si-ar fi dorit sa fie balerina si sa fie aplaudata pentru sinceritatea ei. A fost la un moment dat in deşert .A povestit cu Flaubert si l-a batut pe umar prieteneste cand s-au despartit. Prima ei dragoste a fost un actor cu parul carliontat si ochii albi. L-a cunoscut prin anul 2177. S-a gandit sa fie ea insasi chiar si atunci cand nu bea rom. Stie ca are "prieteni". Ii zambesc de pe trotuarul opus in fiecare zi, la fel cum ii zambesc si de pe planeta vecina. Nu a vorbit niciodata cu ei. Ce mi-ai facut ? Se intreaba si nu stie cui vorbeste. M-ai pus aici ca pe o piesa de sah si acum trebuie sa fac fata. Cui se adreseaza ...? Ea nu a inteles...Ce frumoasa esti in seara asta...Si acum ce fac ? Nici cuvintele nu ma mai gasesc. O sa ma creada toti nebuna. Pisica s-a facut covrig si se uita alintata la ea. Ea? Cine e ea ? Ea este tot ce nu stie despre viata. Are in fata bucuria dupa care tanjeste. Kalimbele care canta doar pentru ea. Picioarele goale care danseaza. A desenat in ea strigate si ochi mari de fericire. Ma sufoc, isi spuse....Simt ca am ochii verzi si frumosi. Stiu ca de fapt am cearcane si ochii cazuti. Nu am fost niciodata atat de fericita... Louise este fericita pentru ca niciodata nu a stiut cati ani are. Asta e povestea despre aparentul nimic.