Poate Seneca a invatat de la mine....

       

          Louise e o fata blonda, cu pistrui, si ochii salbatici. Aceasta este povestea ei. Locuieste pe Rue de la Landelle, Brest, Finistere, Franta, numarul 11. Are un gardulet alb in fata casei si regina-noptii in ghivece asezate pe marginea scarilor din fata usii. In serile calde de vara, lasa fereastra deschisa ca sa simta cum mirosul lor ii gadila narile. Louise a invatat cum sa fie fericita singura. Sambata dimineata se urca pe bicicleta in picioarele goale si se duce...... In zori isi sterge fata cu un prosop aspru si isi aduce aminte de viata. Stie ca asa va fi mereu. Ea e crescuta sa fie doar martor.

          E 9 dimineata. Isi pregateste un pahar mare cu rom peste care toarna un strop de cafea.. Inchide ochii la prima sorbitura si apasa mai tare cu creionul pe foaia alba.Stie ca o sa apara el. Acum doar scrie despre el. Spera ca lumea sa aiba rabdare sa citeasca despre ea. Valseaza singura prin casa zilnic. Deschide ferestrele larg si inchide ochii. Aude doar pasii de afara si respiratia ei. Si-ar fi dorit sa fie balerina si sa fie aplaudata pentru sinceritatea ei. A fost la un moment dat in deşert .A povestit cu Flaubert si l-a batut pe umar prieteneste cand s-au despartit. Prima ei dragoste a fost un actor cu parul carliontat si ochii albi. L-a cunoscut prin anul 2177. S-a gandit sa fie ea insasi chiar si atunci cand nu bea rom. Stie ca are "prieteni". Ii zambesc de pe trotuarul opus in fiecare zi, la fel cum ii zambesc si de pe planeta vecina. Nu a vorbit niciodata cu ei. Ce mi-ai facut ? Se intreaba si nu stie cui vorbeste. M-ai pus aici ca pe o piesa de sah si acum trebuie sa fac fata. Cui se adreseaza ...? Ea nu a inteles...Ce frumoasa esti in seara asta...Si acum ce fac ? Nici cuvintele nu ma mai gasesc. O sa ma creada toti nebuna. Pisica s-a facut covrig si se uita alintata la ea. Ea? Cine e ea ? Ea este tot ce nu stie despre viata. Are in fata bucuria dupa care tanjeste. Kalimbele care canta doar pentru ea. Picioarele goale care danseaza. A desenat in ea strigate si ochi mari de fericire. Ma sufoc, isi spuse....Simt ca am ochii verzi si frumosi. Stiu ca de fapt am cearcane si ochii cazuti. Nu am fost niciodata atat de fericita... Louise este fericita pentru ca niciodata nu a stiut cati ani are. Asta e povestea despre aparentul nimic.

That's her

            Find a guy who calls you beautiful instead of hot, who calls you back when you hang up on him, who will lie under the stars and listen to your heartbeat, or will stay awake just to watch you sleep... wait for the boy who kisses your forehead, who wants to show you off to the world when you are in sweats, who holds your hand in front of his friends, who thinks you' re just as pretty without makeup on. One who is constantly reminding you of how much he cares and how lucky he is to have YOU... The one who turns to his friends and says, "that's her".

Cafea cu rom si o pisica

Te trezesti uneori dimineata si ti se pare suficient...:)

Oameni si marionete

       " Un singur lucru va cer voua, celor care veti supravietui acestor timpuri: sa nu uitati. Nu uitati nici pe cei buni, nici pe cei rai. Strangeti cu rabdare marturii despre cei care au cazut pentru ei si pentru voi. Va sosi ziua cand prezentul va deveni trecut, cand se va vorbi despre aceste timpuri marete si despre eroii anonimi, fauritori ai istoriei. Dar tineti minte: n-au existat eroi anonimi. Au fost doar oameni, fiecare cu numele lui, cu chipul lui, cu nazuintele si sperantele lui. Chinurile celui mai neinsemnat dintre ei n-au fost mai mici decat chinurile celui al carui nume va intra in istorie. Fie ca pe cei cazuti in lupta sa-i simtiti aproape de voi, ca pe niste prieteni, ca pe cineva care va este drag, ca pe voi insiva.
       Au cazut mii de eroi. Invaluiti cu iubirea voastra macar pe unul dintre ei, ca pe un fiu sau o fiica draga, fiti mandri de ei, ca de un om mare care a trait cu gandul la viitor. Toti cei care au fost credinciosi viitorului si au murit pentru ca el sa fie frumos, sunt ciopliti din piatra. Acela, insa, care din pulberea trecutului vrea sa ridice un stavilar pentru a opri apele mari ale revolutiei, nu este decat un manechin de lemn putred, chiar daca poarta astazi, pe umeri, galoane de aur! Dar si manechinele acestea trebuiesc privite in toata nimicnicia lor jalnica, in intreaga lor cruzime, lasa si zadarnica. E un material care va fi judecat de viitor..." - 1943

	Reportaj cu ştreangul de gât - Iulius Fucik

You're Just Another Part Of Me . .

I was five and he was six
We rode on horses made of sticks
He wore black and I wore white
He would always win the fight

Bang bang, he shot me down
Bang bang, I hit the ground
Bang bang, that awful sound
Bang bang, my baby shot me down.

Seasons came and changed the time
When I grew up, I called him mine
He would always laugh and say
"Remember when we used to play?"

Bang bang, I shot you down
Bang bang, you hit the ground
Bang bang, that awful sound
Bang bang, I used to shoot you down.

Music played, and people sang
Just for me, the church bells rang.

Now he's gone, I don't know why
And till this day, sometimes I cry
He didn't even say goodbye
He didn't take the time to lie.

Bang bang, he shot me down
Bang bang, I hit the ground
Bang bang, that awful sound
Bang bang, my baby shot me down...